Dialectica între detaşare şi implicare este foarte vie în chestiunea sexualităţii: filamentele reacţiei de plăcere oscilează în funcţie de subtile simptome. Există, de pildă, simptomul numit “la foc iute” sau un altul numit “la repezeală”, dar există şi simptomul “a molfăi bătrîneşte” sau “a munci pe brînci”. Cristalele obţinute alchimic din erotism sînt, de aceea, foarte diferite; fiindcă nu de pietre filosofale este vorba aici. Anchilozarea este, din această pricină, boala cea mai gravă în erotism, întrucît declanşează o letargie senzorială de o asemenea anvergură încît nici măcar o injecţie cu aşa-numitul ser al imortalităţii nu poate trezi.
